Banii, datoriile şi sistemul bancar modern

[adsenseyu1]

 

De fiecare datã când împrumutați bani de la o bancã, fie cã este un împrumut ipotecar sau un împrumut pe card, banii împrumutați sunt nu doar contrafãcuți, ci o formã ilegitimã de proprietate care astfel anuleazã contractul, fiindcã banca nu a avut de la început banii ca proprietate. Din nefericire, astfel de descoperiri legale sunt suprimate și ignorate, iar jocul transferului de bogãţie şi îndatorarea perpetuă continuã.

 

Banca centrală

Ce este o bancã centralã? O bancã centralã este instituţia care emite moneda naţionalã a unei ţãri. Bazată pe precedentul istoric, practica bãncii centrale a moştenit douã puteri specifice: controlul ratelor dobânzii şi controlul masei monetare – adicã inflaţia.
Banca centralã nu sprijinã, pur şi simplu,economia statului cu bani, ci îi dã sub formã de împrumut cu dobândã. Prin alternarea mãririi şi micşorãrii rezervei monetare, banca centralã regularizeazã valoarea monedei pe care o emite.
Este esenţial sã înţelegem cã întreaga organizare a acestui sistem nu poate avea ca efect pe termen lung decât un lucru: Datoria. Nu e nevoie sã fii foarte inteligent ca sã le înţelegi ticãloşia. Fiecare dolar (sau orice altă monedă naţională) emis de banca centralã este împrumutat cu dobândã. Asta înseamnã cã fiecare dolar emis este, în realitate, dolarul acela, plus un anumit procent de datorie pentru acel dolar. Având în vedere cã numai banca centralã emite moneda întregii naţiuni şi împrumutã fiecare dolar împreunã cu un procent de datorie, de unde vin banii cu care este plãtitã aceastã datorie? Nu pot veni decât tot de la banca centralã.
Asta înseamnã cã banca centralã trebuie sã-şi suplimenteze neîntrerupt provizia de bani pentru a acoperi temporar extraordinara datorie creatã. Lucru care duce, dat fiind cã şi noii bani sunt împrumutaţi tot cu dobândã, la crearea unei datorii şi mai mari. Rezultatul final al acestui sistem fãrã pierderi este sclavia, pentru cã este imposibil ca atât guvernul cât şi populaţia, sã reuşeascã în vreun final sã acopere  această datorie auto-generantã.
Pãrinţii fondatori ai acestei ţãri (SUA) au fost perfect conştienţi de acest lucru.

Cred cã instituţiile bancare sunt mai periculoase decât armatele invadatoare… Dacã poporul american va permite bãncilor private sã controleze moneda, bãncile şi corporaţiile din jurul lor vor spolia oamenii de avutul lor şi copiii lor vor ajunge ai strãzii, pe continentul cucerit de strãmoşii lor.”
Thomas Jefferson,1743 – 1826

Dacã vreţi sã rãmâneţi sclavii bancherilor şi sã plãtiţi costurile propriei voastre sclavii, lãsaţi-i în continuare sã facã bani şi sã controleze creditul întregii naţiuni.”
Sir Josiah Stamp,1880 – 1941.

În 1913 s-a înfiinţat banca centrală americană numită Rezerva Federalã. Atâta timp cât existã aceastã instituţie, datoria perpetuã este garantatã. Pânã acum am discutat despre faptul cã banii sunt creaţi din datorii prin împrumuturi. Aceste împrumuturi sunt bazate pe rezervele bãncilor şi rezervele sunt derivate din depozite. Prin acest sistem de rezerve fracţionale orice depozit poate crea de 9 ori valoarea originalã, devalorizând moneda naţională şi crescând preţurile.
Având în vedere cã toţi aceşti bani sunt creaţi prin îndatorare şi circulaţi aleatoriu prin comerţ, oamenii devin detaşaţi de datoriile originale şi existã un dezechilibru unde oamenii sunt forţaţi sã concureze pentru muncã pentru a putea sã ia destui bani din rezervele de bani pentru a-şi acoperi costul vieţii de zi cu zi. Oricât de disfuncţionale şi de-a întoarselea pot pãrea toate acestea, mai este un lucru omis din aceastã ecuaţie a datoriilor. Este elementul structurii care relevã adevãrata natura frauduloasã a sistemului, şi anume aplicarea dobânzii.

 

Ce este Dobânda?

Când guvernul împrumutã bani de la Rezerva Federalã, sau când cineva împrumutã bani de la bancã, trebuie sã fie plãtiţi aproape întotdeauna cu o dobândã. Cu alte cuvinte, aproape fiecare dolar (sau altă monedă naţional?) care existã, trebuie sã fie în cele din urmã returnat bãncii împreunã cu dobânda corespunzãtoare. Dar, dacã toţi banii sunt împrumutaţi de la Banca Centralã şi sunt repartizaţi prin bãnci comerciale prin împrumuturi, doar ceea ce ar putea fi numit ” parte principală” este creat în banii aflaţi în circulaţie.
Aşadar, de unde vin banii pentru acoperirea dobânzilor cerute? De nicãieri. Acei bani nu existã. Ramificaţiile acestui lucru sunt stupefiante. De ce? Pentru că, cantitatea de bani datoratã bãncilor va depãşi întotdeauna cantitatea de bani aflatã în circulaţie, deoarece banii necesari plăţii dobânzilor nu există efectiv ca parte principală. De aceea inflaţia este constantã în economie.

Noi bani trebuie creaţi constant pentru a acoperi deficitul perpetuu inerent sistemului cauzat de nevoia de a plãti dobânzile, ceea ce mai înseamnã cã, din punct de vedere matematic, neachitarea plãţilor şi falimentul sunt inevitabile în acest sistem monetar şi întotdeauna vor fi buzunare sãrace ale societãţii care vor avea ghinion. O analogie ar fi un joc de scaune cu muzicã: odatã ce se opreşte muzica, cineva va rãmâne pe dinafarã.
Şi asta este şi scopul adevărat al sistemului financiar-bancar. Transferã invariabil bogãţia adevãratã de la persoanã la bancã pentru cã, dacã nu îţi poţi plãti ipoteca, banca îţi va lua proprietatea. Acest lucru devine revoltãtor în mod particular când realizãm cã acest inevitabil sfârşit nu e doar din cauza practicilor sistemului rezervelor fracţionale, cât şi din cauza faptului cã banii pe care banca ţi i-a împrumutat nu au existat legal în primul rând.

Ca o concluzie ce se desprinde, practica rezervei fracţionale aplicatã de Rezerva Federalã care şi-a rãspândit practicile la marea majoritate a bãncilor lumii este de fapt un sistem modern de sclavie. Gândiţi-vã deci, că banii sunt creaţi din îndatorare. Ce sunt nevoiţi să facă oamenii când au datorii ?
Se supun angajãrii ca sã le plãteascã.Dar dacã banii pot fi creaţi doar prin împrumuturi,cum poate fi societatea lipsitã de datorii? Evident că nu poate, şi acesta este şi scopul. Frica de a pierde bunuri împreunã cu lupta de a ţine pasul cu datoriile perpetue şi inflaţia inerentă sistemului, combinatã cu insuficienţa fãrã scãpare a banilor aflaţi în circulaţie, creatã de dobânzi care nu pot fi plãtite vreodatã, ţin sclavii plãtiţi în linie, alergând pe roata de hamster cu milioane de alţi oameni. În efect, alimenteazã un imperiu în care beneficiarii sunt doar elita din vârful piramidei.
Pânã la urmã, pentru cine lucraţi în realitate? Pentru bãnci. Banii sunt creaţi în bancã şi invariabil ajung înapoi la bancã. Ei sunt adevãraţii stãpâni, împreunã cu corporaţiile şi guvernele pe care le sprijinã.
Sclavia fizicã necesitã asigurarea adãpostului şi a hranei. În sclavia economicã oamenii au grijã de ei înşişi.Este una din cele mai ingenioase înşelãtorii pentru manipularea socialã create vreodatã, şi la baza ei este un rãzboi invizibil împotriva populaţiei.

Îndatorarea este o armã folositã de sistemul bancar pentru a cuceri şi a înrobi societãţi, dobânda fiind principala muniţie.

În timp ce majoritatea oamenilor nu sunt conştienţi de aceastã realitate, bãncile în colaborare cu guverne şi corporaţii continuã sã-şi perfecţioneze şi sã-şi extindã tacticile de luptã economicã, dând naştere la noi baze, cum ar fi Banca Mondialã, Fondul Monetar Internaţional şi inventeazã un nou tip de soldat.
Asasinul economic.

 

La sfâr?itul anului 1933, aurul ca standard financiar a fost desfiin?at. Dacã privi?i bancnota de 1 dolar dinainte de 1933, scrie cã poate fi rãscumpãratã în aur.Dacã o prive?ti pe cea de astãzi,scrie cã este doar un mijloc de platã, ceea ce înseamnã cã nu este garantatã de nimic. Este o hârtie fãrã valoare. Singurul lucru care dã valoare banilor no?tri…este câ?i dintre ei sunt în circula?ie.

De aceea, autoritatea care regularizeazã cursul masei monetare este aceea?i care îi regularizeazã valoarea, fiind aceea?i autoritate care de?ine ?i puterea de a îngenunchea ?i falimenta economii ?i societã?i întregi în folosul propriu.

“Da?i-mi controlul rezervei monetare al unei na?iuni, ?i nu-mi va mai pãsa cine va face legile acelei na?iuni.”
Primarul Amschel Rothschild,Fondatorul dinastiei bancare Rothschild

Este important sã în?elegem pe deplin. Rezerva Federalã este o corpora?ie privatã. E la fel de “federalã” ca ?i Federal Express. Î?i traseazã propriile politici ?i nu este controlatã efectiv, în niciun fel, de guvernul american. E o bancã privatã care împrumutã Guvernului to?i banii ce-i de?ine, cu dobândã, fiind perfect compatibilã cu modelul fraudulos al sistemului bancar central.

 

 

 

Advertisements

4 thoughts on “Banii, datoriile şi sistemul bancar modern

  1. Alo,
    Ai nevoie de un împrumut de urgen?? pentru a ?terge datoriile sau ai nevoie de un împrumut de capital pentru a îmbun?t??i loc?
    ai fost respinse de c?tre
    b?ncilor ?i altor agen?ii financiare?
    Ai nevoie de un împrumut de consolidare sau un credit ipotecar?
    C?utare nu mai mult ca suntem aici pentru a face toate problemele tale financiare, un lucru de domeniul trecutului. Noi fonduri de împrumut pentru a persoanelor fizice
    care au nevoie de asisten?? financiar?, care au un credit r?u sau care au nevoie de bani
    pentru a pl?ti facturile, s? investeasc? în afaceri, la o rat? de 2%. Vreau s? folosesc acest mediu pentru a v? informa c? am acorda asisten?? fiabil? ?i beneficiar ?i va fi dispus s? v? ofere un împrumut. Deci, contactati-ne ast?zi prin e-mailuri: emmanuelthomasloancompany@gmail.com

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s