Lumea modernă şi sclavia economică în sistemul de piaţă global (2)

“La ce îi folosește omului să posede totul, dacă își pierde sufletul?”
Marc 8:36

 

 

Marfa, ideologică prin esenţă, deposedează de munca sa pe cel ce a produs-o şi deposedează de viaţa sa pe cel care o consumă. În sistemul economic dominant, nu cererea este cea care condiţionează oferta, ci oferta cea care determină cererea. În acest fel, de o manieră periodică, noi nevoi sunt create, pentru ca rapid acestea să fie considerate nevoi vitale de imensa majoritate a populaţiei: a fost radioul la început, apoi al maşina, televizorul, calculatorul, iar acum telefonul celular. Toate aceste mărfuri, distribuite masiv într-un interval de timp foarte limitat, modifică în profunzime relaţiile umane: ele servesc, pe de o parte, de a izola un pic mai mult oamenii de semenii lor, iar pe de alta parte sunt folosite pentru a difuza mesajele dominante ale sistemului. Lucrurile pe care le posedăm sfârşesc prin a ne poseda. În special momentele din zi când sclavul modern se hrăneşte ilustrează cel mai bine starea de decrepitudine în care acesta a ajuns.

 

[adsenseyu5]

Dispunând de un timp mereu mai limitat pentru a-şi prepara şi îngurgita hrana, el este redus la consumul gen “hai-repede-repede” al produselor industriei agro-chimice. El rătăceşte prin supermarketuri în căutarea hranei de calitate tot mai îndoielnică, pe care societatea falsei abundente consimte să i-o dea. Dar chiar şi aici, posibilitatea lui de a alege este numai o iluzie. Abundenţa produselor alimentare nu ascunde decât degradarea şi falsificarea acestora. Nu este vorba, evident, decât de produse modificate genetic, un melanj de coloranţi şi conservanţi, de pesticide, de hormoni şi alte invenţii ale modernităţii. Plăcerea imediată este regula modului de alimentaţie dominant, ca de altfel regula tuturor formelor de consum. Iar consecinţele ne sunt la îndemână pentru a ilustra această manieră de a se alimenta. Dar mai ales în faţa sărăciei unui mare procent din populaţie, omul occidental se bucură de poziţia sa şi de consumul său frenetic.
Cu toatea acestea, mizeria este prezentă peste tot unde domneşte societatea totalitară de piaţă. Lipsurile reprezintă reversul medaliei falsei abundenţe. Iar într-un sistem care defineşte inegalitatea drept un criteriu de progres, chiar dacă producţia agro-chimică este suficientă pentru a hrăni totalitatea populaţiei mondiale, foamea nu va trebui niciodată să dispară. Cealaltă consecinţă a falsei abundenţe alimentare este generalizarea uzinelor concentraţionale şi exterminarea masivă şi barbară a speciilor care servesc la hrănirea sclavilor. Acolo se găseşte esenţa însăşi a modului de producţie dominant. Viaţa şi umanitatea nu rezistă în faţa dorinţei de profit a câtorva.

 

de mariusica2010

 

[adsenseyu3]

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s