Manipularea colectivă și societatea modernă

“Judecați un om după întrebările pe care le pune și nu după răspunsurile lui.” – Voltaire

 

 

 

 

 

 

“Nu este important să faci copiii să citească. Copiii care vor vrea să citească vor citi. Copiii care vor vrea să învețe să citească o vor face. Mult mai important decât să înveți copiii să citească este să chestioneze ceea ce citesc. Copiii trebuiesc învățați să chestioneze orice. Să chestioneze tot ceea ce citesc și tot ceea ce aud. Copiii trebuie să învețe să chestioneze autoritatea. Părinții nu-i învață niciodată să pună la îndoială autoritatea, pentru că părinții sunt ei înșiși “autoritatea”. Nu vor să-și submineze propriile prostii în propria casă. Copiii trebuiesc avertizați că vor întâlni multe prostii de acum încolo. Cel mai bun lucru pe care-l poți face este să le spui cum este viața în această țară. Este despre o grămadă de prostii care trebuiesc detectate și evitate”.

George Carlin

“Când ești conștient, te poți pregăti” – Chris Duane

Structura societății noastre este defectă. Revoluția industrială a luat tații de acasă. Societatea consumeristă a luat mamele de acasă. Acum este nevoie de două sau trei venituri pentru ca o familie să se întrețină. Cine rămâne să modeleze mintea copiilor noștri? Cine beneficiază din asta? Qui bono?
Societatea noastră produce narcisism patologic în masă. Fascinația față de celebrități. Frica de competiție. Inabilitatea de a crede. Relații personale efemere și superficiale. Cine beneficiază de asta? Puterea colectivă. În adâncul nostru știm că nu ne vom descurca. N-i se introduc “salvatori” care nu vor schimba sistemul sau rezolva problemele. Viitorul nu este sigur. Generația mea va fi prima generație care nu va avea același standard ridicat ca precedenta.
Din păcate așa a fost proiectat să se întâmple. Toată viața am fost programați să ne modelăm alegerile personale conform cerințelor societății. Asta poate veni sub forma autorității părinților, regulilor școlare, presiunile sociale sau legile și reglementările guvernului. Când ajungem adulți suntem deja prizonierii propriilor reglementări. Recunoaștem simptomele: nesiguranța pe noi înșine,lipsa de respect pentru persoana noastră, lipsa motivației personale, lipsa de idei originale. Credem că știm cauza acestor probleme: părinții, sistemul educațional, media, șefu’, etc. În realitate ele sunt victimele aceleiași dinamici.


Societatea vrea oameni slabi și dependenți, pentru că asta dă puterea celor care conduc această lume. Dacă oamenii ar fi cu adevărat liberi și independenți, nu ar avea nevoie de elite sau guvernatori. Omul obișnuit este programat să se supună autorității, să se supună regulilor fără să pună întrebări.
Trebuie să ne conformăm. Suntem programați să ne îndatorăm prin cărți de credit, ipoteci, asigurări, rate. Clasa de jos este programată să fie dependentă de guvern sau să lucreze pentru el. Mănâncă fast-food și devin obezi și diabetici. Cred apoi că înrolarea este scăparea. Fetele sunt programate să rămâna însărcinate devreme. Politica este privită ca o pierdere de vreme, iar timpul este umplut cu distracții. Clasa de mijloc este pregatită pentru job-urile din corporații. Sunt băgați în datorii pentru a avea acces la “visul american”. Programați să vadă în obiecte un statut social, iar mijlocul de a-l avea, prin îndatorare. Excelează la repetarea informațiilor pentru accesul academic, și la vorbe pentru motive politice sau financiare. Corporațiile rup relațiile locale dintre oameni, creând o prăpastie între ei și rădăcinile lor. Sistemul este proiectat special doar pentru ca noi să fim suficienți de capabili să le manevrăm utilajele și să le facem birocrația. Dar nu suficienți de inteligenți pentru a ne pune întrebarea dacă asta este cu adevărat cel mai bun sistem pentru noi.

 

“- Mă uit împrejur și văd o mulțime de fețe noi. Înseamnă că sunt mulți oameni pregătiți pentru a încălca primele două reguli ale clubului de luptă. Văd aici cei mai puternici și mai deștepți oameni care au trăit vreodată. Văd tot acest potențial risipindu-se. La naiba. O întreagă generație arzând gazul și ștergând mesele. Sclavi cu gulere albe. Reclamele ne-au făcut să ne dorim mașini și haine, muncind în job-uri pe care le detestăm, pentru ca apoi să cumpărăm mizerii de care nu avem nevoie. Suntem copii mediocrii ai istoriei. Fără scop și fără loc. Nu avem nici un mare război, nici o mare depresie. Marele nostru război este cel SPIRITUAL. Marea noastră depresie este chiar VIAȚA noastră. Toți am fost crescuși în fața televizorului, crezând că într-o zi vom fi milionari, staruri de film sau muzică. Dar NU suntem. Învățăm încet acest fapt. Și suntem foarte, foarte furioși.
Dacă vrei să fii liber și independent și să nu servești elitele sau oricare alte interese…atunci nu mai aștepta!

Dacă le vrei, TREBUIE să lupți pentru ele!”

 

 


Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s