Dezvoltare economică durabilă prin Proiectul Venus

Preocuparea pentru resursele planetare și umanitate a depășit de câteva decenii agenda gulerelor albe și pune în mișcare subculturi globale care să susțină ideea unei dezvoltări economice durabile. Oamenii care promovează ideile dezvoltării durabile sunt controversați și acuzați de misticism, ipocrizie și delir. Deși vocile lor nu sunt foarte puternice, au reușit până acum să adune de la câteva sute la câteva mii de adepți (Proiectul Venus are peste 50 milioane de susținători în întreaga lume la momentul actual – n.a.). Jacque Fresco este unul dintre cei mai seducători și persuasivi promotori ai schimbării globale, care mizează pe utilizarea responsabilă a resurselor și îndepărtarea tuturor mecanismelor și structurilor ce formează ordinea mondială actuală.

Jacque Fresco

În vârstă de 99 de ani, Jacque Fresco şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii proiectând clădiri civile sau industriale, dar şi machete pentru filme SF. În aproape opt decenii de activitate, preocupările lui s-au extins şi odată cu ele şi cartea lui vizită. Astăzi vorbim despre o personalitate complexă, care s-a consacrat prin dezvoltarea mai multor teorii sociale privind rolul tehnologiei în dezvoltarea umană, dar şi prin criticile permanente aduse ordinii socio-politice adoptată la nivel global. Fresco se prezintă drept futurist. Contestatarii şi scepticii îl prezintă ca fiind un utopist. Există şi opinii mai rezervate, precum cea a profesorului Viktor Vakhshatyn, directorul catedrei de Sociologie a Universităţii din Moscova, care îl compara în anul 2011 pe Jacque Fresco cu Jules Verne al secolului XXI.

Salvarea Terrei prin Proiectul Venus

Proiectul Venus (ajuns acum și în România) a luat naştere în 1975, în orăşelul Venus din California, sub oblăduirea lui Jaque Fresco şi a artistei Roxanne Meadows (pe atunci se numea ”socio-cibernetica”-n.a.). Terenul de zece hectare de la marginea oraşului este o punere în scenă a celor mai multe principii promovate de Fresco. În trei decenii de investiţii sincopate, dar din propriul buget, futuristul nanogenar a reuşit să transforme un fost teren legumicol într-un peisaj dominat de natură luxuriantă, întreţinută de instalaţii inteligente de irigare. Domeniul găzduieşte şi reşedinţa lui Jacque Fresco , o clădire cu o arhitectură futuristică, care înglobează numeroase detalii din arhitectura sustenabilă: materiale ecologice, exploatarea spaţiului locuit într-o manieră prietenoasă cu mediul sau reutilizarea resurselor de apă şi energie necesare unei locuinţe civile. Practic, Fresco şi-a creat un mini-prototip a ceea ce ar putea deveni, într-un viitor mai apropiat sau îndepărtat, piatra de temelie a polisurilor planetare. Iar când vine vorba de oraşele viitorului, imaginaţia lui Fresco şi respectul pentru detaliu sunt la cote maxime. Nonconformistul designer declara în urmă cu zece ani că, încă din copilărie, a fost fascinat de formele circulare, care pot fi identificate cu uşurinţă în multe aplicaţii şi instrumente din viaţa de zi cu zi. În viziunea şi schiţele sale, toate oraşele sunt dominate de linii fluide şi concentrice, având funcţionalităţi multiple şi integrate.
Iniţiatorii Proiectului Venus sunt într-o campanie continuă de apostolat de aproape patru decenii. Momentan sunt în faza a doua de a extindere a proiectului, care constă în distribuirea la foc continuu de materiale informative şi de popularizare a proiectului. Jacque Fresco organizează zeci de conferinţe anual şi este unul dintre cei mai căutaţi experţi în dezbaterile deloc simple despre cum va arăta planeta noastră muribundă.
Proiectul Venus poate fi apreciat strict pentru semnificaţia lui punctuală. Este o materializare, în condiţiile actuale de dezvoltare şi raportat la resursele deja existente, a unui set de principii şi a unei viziuni armonice cu mediul înconjurător şi nevoile populaţiei. Abia în faza a treia de dezvoltare apar primele controverse legate de luciditatea bătrânului vizionar.
Faza a treia
Încă din anii ’70, Jacque Fresco a dezvoltat conceptul de sociocy berneering (sicio-cibernetica), care pleca de la premisa că, în viitor, tehnologia va fi atât de avansată încât nevoile societăţii vor fi deservite în exclusivitate de inovaţii tehnologice. Iar Proiectul Venus pariază pe un viitor în care tehnologia arată cu totul altfel decât o putem cuprinde azi cu mintea. Prezentările lui Fresco reuşesc, într-un mod captivant, să pună în acelaşi context roboţii utilitari şi excavatoarele cu laser cu bunăstarea oamenilor şi nevoia lor de dezvoltare personală. Naivitatea şi tonusul futuristului american sunt justificate de o singură mantră: Pământul, aşa cum îl ştim, dispune de resurse incredibile, exploatate abuziv şi discreţionar. Aşadar, pentru a obţine rezultate palpabile, vizionarul ne propune o schimbare radicală a sistemului economic global şi o trecere rapidă la economia bazată pe resurse (n.a.a.: naturale, umane şi tehnologice). În logica venusiană, primul gest pe care toate naţiunile planetei trebuie să-l facă este legat de punerea la comun a tuturor resurselor de care dispun, într-un efort global şi nediscriminatoriu, pentru că sunt, de fapt, o moştenire globală. De altfel, apelul la unificarea tuturor resurselor de care dispune planeta, pentru a elimina diferenţele de dezvoltare dintre statele lumii, este adeseori întâlnit în teoriile critice la adresa globalizării.
Fresco a criticat în repetate rânduri dezechilibrele macro-economice şi concentrarea puterii şi resurselor în mâinile unor actori globali dominanţi. Americanul este de părere că sărăcia şi războaiele ar putea fi eradicate prin renunţarea la patrimoniile naţionale şi prin eliminarea banilor ca mijloc de tranzacţionare economică. Mai mult, eliminarea banilor din societate ar produce schimbări sistemice în anumite profesii care sunt centrate pe producerea şi întreţinerea fluxurilor financiare. Într-un viitor anticipat de Proiectul Venus, profesiile de bancher sau asigurator vor dispărea, relaxând astfel infrastructura şi permiţând redistribuirea resurselor în domenii care influenţează direct calitatea vieţii, precum cercetarea medicală sau tehnologia verde.

”Banii sunt importanţi într-o societate atunci când anumite resurse pentru supravieţuire trebuie raţionalizate, iar oamenii acceptă banii doar ca un mijloc de schimb pentru resurse rare. Banii sunt o convenţie o convenţie socială, un acord. Nu sunt şi nu reprezintă o resursă naturală. Sunt necesari supravieţuirii doar pentru că am fost condiţionaţi să-i acceptăm ca fiind o resursă naturală.”
– Proiectul Venus, secţiunea Economie bazată pe resurse –

Salvarea umanităţii în 18 paşi
Întreaga filosofie care stă la baza Proiectului Venus a fost sintetizată de iniţiatori într-un plan ce curpinde doar 18 obiective. Sunt recomandări generice, aparent inaplicabile în actualul context global. Contestatarii Proiectului Venus şi ai lui Fresco înfierează această listă de priorităţi cu etichete ce variază de la „naivitate” la „nazism”. Mai jos, vom lista obiectivele Proiectului Venus, dar şi câteva precauţii ce trebuie administrate înainte de a aluneca în visare.
Obiective ambiţioase, provocări pe măsură
 Conştientizarea faptului că resursele planetei reprezintă moştenirea comună a tuturor oamenilor.
 Depăşirea graniţelor artificiale care separă oamenii constant şi în mod arbitrar.
 Înlocuirea economiilor naţionale, bazate pe bani, cu o economie globală bazată pe resurse naturale.
 Stabilizarea populaţiei prin educaţie şi naşteri controlate voluntare
 Revendicarea şi revitalizarea mediului înconjurător.
 Reproiectarea oraşelor, sistemelor de transport, agriculturii şi industriei, astfel încât să fie eficiente energetic, curate şi capabile să deservească într-o manieră convenabilă a tuturor nevoilor oamenilor.
 Îndepărtarea treptată a corporaţiilor şi guvernelor (locale, naţionale sau transnaţionale) ca instrumente de gestionare a societăţii.
 Partajarea şi aplicarea noilor tehnologii în beneficiul tuturor naţiunilor.
 Dezvoltarea şi utilizarea energiilor curate şi regenerabile.
 Producerea de bunuri de cea mai bună calitate în beneficiul tuturor oamenilor.
 Solicitarea studiilor de impact asupra mediului înaintea construirii oricărui proiect major.
 Încurajarea creativităţii şi motivaţiei pentru un efort constructiv.
 Îndepărtarea naţionalismului, bigotismului şi prejudecăţilor prin educaţie.
 Eliminarea elitismului, tehnic sau de orice natură.
 Obţinerea de metodologii prin cercetare minuţioasă, nu prin opinii întâmplătoare.
 Consolidarea comunicării în şcoli, astfel încât limbajul nostru să fie relevant pentru condiţiile reale ale lumii.
 Asigurarea nu doar a nevoilor primare, ci şi a provocărilor care stimulează mintea şi pun în valoare unicitatea în locul uniformizării
 Pregătirea intelectuală şi emoţională a oamenilor pentru schimbările şi provocările care ne aşteaptă.

Înapoi pe Pământ
Universul creat de Jacque Fresco este cel puţin fascinant la nivel discursiv. Multe dintre propunerile făcute prin Proiectul Venus se regăsesc în discursurile politicienilor şi ale oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. Sunt formulări simple ale unor probleme extrem de complexe ce reclamă soluţii la fel de complexe. Dincolo de fezabilitatea sau realismul propunerilor sale, lui Fresco nu i se poate imputa lipsa creativităţii. Aşadar, e suficient să ne limităm la o singură întrebare: şi dacă Jacque Fresco este noul Jules Verne al secolului XXI?

 

Sursa articolului: http://totb.ro/dezvoltare-mistica-durabila/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s